{"id":2719,"date":"2024-07-04T12:20:23","date_gmt":"2024-07-04T09:20:23","guid":{"rendered":"https:\/\/concurs.festivalenescu.ro\/?page_id=2719"},"modified":"2024-09-14T21:43:18","modified_gmt":"2024-09-14T18:43:18","slug":"george-enescu","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/home\/george-enescu\/","title":{"rendered":"George Enescu"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a><\/div>
<\/div>

George Enescu: O Via\u021b\u0103 Dedicat\u0103 Muzicii<\/h3>\n

George Enescu<\/strong> (n\u0103scut pe 19 august 1881, \u00een Liveni, Boto\u0219ani – decedat pe 4 mai 1955, la Paris) este recunoscut drept cel mai important muzician rom\u00e2n. Talentul s\u0103u artistic s-a manifestat \u00een diverse domenii: compozitor, violonist, pedagog, pianist \u0219i dirijor.<\/p>\n

Enescu a \u00eenceput s\u0103 studieze vioara la v\u00e2rsta de 4 ani, sub \u00eendrumarea p\u0103rin\u021bilor s\u0103i \u0219i a l\u0103utarului Niculae Chioru. La doar 5-6 ani, a realizat primele \u00eencerc\u0103ri de compozi\u021bie. Educa\u021bia sa muzical\u0103 a \u00eenceput cu profesorul Eduard Caudella.<\/p>\n

Studiile la Viena \u0219i Paris<\/strong><\/p>\n

\u00cen perioada 1888-1894, Enescu a studiat la Conservatorul din Viena, av\u00e2ndu-i ca mentori pe Joseph Hellmesberger jr. (vioar\u0103) \u0219i Robert Fuchs (compozi\u021bie). La 8 ani, a debutat ca violinist, fiind numit de presa vienez\u0103 \u201eun Mozart rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 Viena, Enescu \u0219i-a continuat studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899), unde a fost ghidat de Martin Pierre Marsick (vioar\u0103), Andr\u00e9 G\u00e9dalge (contrapunct), Jules Massenet \u0219i Gabriel Faur\u00e9 (compozi\u021bie). Printre colegii s\u0103i se num\u0103rau Maurice Ravel, Florent Schmitt, Charles Koechlin \u0219i Theodor Fuchs.<\/p>\n

Cariera timpurie \u0219i debutul componistic<\/strong><\/p>\n

Enescu \u0219i-a f\u0103cut debutul componistic pe 6 februarie 1898, la Concertele Colonne din Paris, cu Poema Rom\u00e2n\u0103, op. 1, datorit\u0103 sprijinului Elenei Bibescu. \u00cen acela\u0219i an, la 17 ani, a \u00eenceput s\u0103 predea vioara \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 recitaluri \u00een Bucure\u0219ti, fiind adesea invitat s\u0103 c\u00e2nte la Castelul Pele\u0219 din Sinaia de c\u0103tre Regina Elisabeta a Rom\u00e2niei, cunoscut\u0103 sub pseudonimul Carmen Sylva.<\/p>\n

Printre cele mai cunoscute lucr\u0103ri din primii ani ai secolului XX se num\u0103r\u0103 cele dou\u0103 Rapsodii Rom\u00e2ne, op. 11 (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestr\u0103, op. 9 (1903), prima sa Simfonie, \u00een Mi bemol, op. 13 (1905) \u0219i \u0218apte c\u00e2ntece pe versuri de Cl\u00e9ment Marot, op. 15 (1908).<\/p>\n

Activitatea profesional\u0103<\/strong><\/p>\n

Enescu a desf\u0103\u0219urat o activitate intens\u0103 at\u00e2t \u00een Bucure\u0219ti, c\u00e2t \u0219i \u00een Paris, particip\u00e2nd la turnee \u00een numeroase \u021b\u0103ri europene al\u0103turi de parteneri de renume precum Alfredo Casella, Pablo Casals \u0219i Louis Fournier. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, a r\u0103mas \u00een Bucure\u0219ti, dirij\u00e2nd lucr\u0103ri de Beethoven, Berlioz, Debussy, Wagner, \u0219i crea\u021biile sale proprii. \u00cen 1913, a fondat Concursul Na\u021bional de Compozi\u021bie pentru a stimula crea\u021bia muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Anii maturit\u0103\u021bii \u0219i ultimele crea\u021bii<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, Enescu a continuat turneele \u00een Europa \u0219i Statele Unite, dirij\u00e2nd orchestre prestigioase. Activitatea sa pedagogic\u0103 a avut un impact semnificativ, av\u00e2nd elevi renumi\u021bi precum Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux \u0219i Yehudi Menuhin, care l-a considerat pe Enescu \u201euna din veritabilele minuni ale lumii\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1936, a avut loc premiera operei \u201eOedip\u201d la Paris, cu un succes r\u0103sun\u0103tor. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a r\u0103mas \u00een Bucure\u0219ti, \u00eencuraj\u00e2nd crea\u021biile muzicienilor rom\u00e2ni \u0219i dirij\u00e2nd intens.<\/p>\n

\u00cen 1946, Enescu a \u00eentreprins un turneu \u00een URSS \u0219i, ulterior, \u00een Statele Unite, stabilindu-se la Paris \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de regimul comunist din Rom\u00e2nia. Printre ultimele sale crea\u021bii se num\u0103r\u0103 Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2, poemul simfonic Vox Maris op. 31 \u0219i Simfonia de camer\u0103 op. 33.<\/p>\n

George Enescu s-a stins din via\u021b\u0103 \u00een noaptea de 3 spre 4 mai 1955 \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat la cimitirul P\u00e8re Lachaise din Paris.<\/p>\n<\/div><\/div>

<\/div>

Sursa: https:\/\/www.georgeenescu.ro\/georgeenescu-ro_doc_19_despre-george-enescu_pg_0.htm<\/a><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/section>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"George Enescu: O Via\u021b\u0103 Dedicat\u0103 Muzicii George Enescu (n\u0103scut pe 19 august 1881, \u00een Liveni, Boto\u0219ani – decedat pe 4 mai 1955, la Paris) este recunoscut drept cel mai important muzician rom\u00e2n. Talentul s\u0103u artistic s-a manifestat \u00een diverse domenii: compozitor, violonist, pedagog, pianist \u0219i dirijor. Enescu a \u00eenceput s\u0103 studieze vioara la v\u00e2rsta de...","protected":false},"author":3,"featured_media":2720,"parent":120,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2719","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2719","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2719"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2719\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2731,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2719\/revisions\/2731"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/120"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2720"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/2024.festivalenescu.ro\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2719"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}